Categorii
Personal

Victimele covidului: concediul meu

De când a lovit covid-19 am știut că anul ăsta o să fie diferit. Paralela cu gripa spaniolă de acum 100 de ani mi-a dat de înțeles că discutăm de ani întregi de planuri schimbate. Așa am știut că în 2020 concediul va fi făcut prin Londra, nu plecat prin țări străine, pe cum aveam de gând.

Mă miră durerea britanicilor legată de concediul pe care mulți nu-l mai pot face. Chiar dacă a fost un risc enorm ca unii dintre ei să plece în concediu în Spania sau Grecia britanicii au preferat să plece pentru că doreau să mai „salveze ceva din concediul lor”. La fel și românii din România. Ori, dacă este ceva de salvat, atunci în mod sigur ar fi viața sau sănătatea ta, nu?

Dar pentru unii oameni este prea mult să stea acasă de concediu. Ciudat lucru. Îl văd așa ciudat pentru că eu sunt obișnuit să stau în casă mult și bine. Am ani de zile antrenament. Prin perioada martie – iunie ieșeam din casă doar o dată la trei săptămâni. Desigur, nu mulți pot avea performanța asta, dar trăim vremuri total diferite. Este pandemie, cică.

De concediu mi-am zis că voi sta prin Londra și asta fac acum. Nu merg nicăieri pentru că pur și simplu nu are rost. În pandemie vrei să te protejezi, nu să îți faci mofturile de om prost. Mofturi faci când îți permiți. Voi vizita locuri din Anglia cu o oarece reținere, pentru că prefer să stau departe de oameni.

Statul departe de oameni înseamnă că la toamnă nu merg la birou. Până nu primesc email de la manageri prin care mă obligă să lucrez de la birou voi continua să lucrez de acasă. Angajații Facebook și Google pot lucra de acasă până în vara lui 2021 și tot la fel vreau să fac și eu.

Deplâng concediul pe care nu îl mai fac așa cum doream? Din părți. Mai important este să fiu sănătos și, până nu avem vaccin, nu am de gând să mă risc aiurea cu călătorii peste graniță.

Adevărul este că dacă tu calculezi viața după numărul de weekend-uri și concedii pe care le ai, atunci nu înseamnă că trăiești, ci doar sari prin viață. Fiecare zi, cât de plicticoasă și mohorâtă, poate fi o zi faină dacă te interesează să te bucuri de viață. Sunt un milion de lucruri de făcut, de la citit cărți, văzut filme, jucat jocuri, ieșit la aer liber până la simplul privit pe geam afară la furtuna din fața ta.

Concediu pe vremea pandemiei? Fuck cares.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.