De la Londra la Oxford și înapoi

Duminică m-am folosit de ziua liberă și am făcut un drum până la Oxford. Mă uitasem la harta UK și mi se părea că Oxford este aproape de Londra, dar orasul este la mai bine de 80 de kilometri de mine. Un bilet dus cu autobuzul X90, luat de lângă Stația Victoria, este 15 lire iar dus-întors este 20 de lire. Este un preț OK pentru distanța parcursă.

Acolo m-am întâlnit cu conspiratorul meu, Traian Emanuel Abrudan, cercetător în cadrul Departamentului de Știința Calculatoarelor la Universitatea din Oxford. Noi doi am conspirat să folosim duminica pentru a explora Oxfordul și pentru a face filme educative din domeniul fizicii pentru canalul de YouTube la care lucrez, Tehnocultura.

Drumul până în Oxford a durat aproape două ore și am mers cu autobuz cu etaj. Din pozele de mai jos vezi că am stat chiar în față, ca să prind ceva poze mai frumușele. Prin Londra și prin Oxford vezi des autobuze supraetajate.

Drumul din Londra către Oxford:

Anglia nu este plată ca relief precum credeam eu din nu-știu-ce aiureli de ale mele. Am văzut destule zone în care oile și vacile pășteau la marginea satelor. Casele au o arhitectură diferită față de cele din România, dar și față de cele săsești din zona Brașovului.

A fost prima mea ieșire din zona Londrei de când sunt aici, de aproape jumătate de an. De fel nu ies din casă în week-end-uri, dar acum am avut un motiv suficient de bun. Când am ajuns în Oxford nu puteam face doi pași fără a da de plăcuțe care comemorau ceva om de știință important. Vorba aia, Oxford a fost și este un centru universitar cu o istorie foarte bogată. De fapt, Oxford nu este un oraș cu 80 000 de locuitori care are o universitate celebră în el, ci este o universitate care mai are și case dispuse între corpurile facultăților.

Oriunde mergi în Oxford dai de o clădire a vreunui colegiu sau departament ce ține de Universitarea din Oxford. Să nu uităm că o parte din filmările pentru Harry Potter s-au făcut la Oxford iar o altă parte la Cambridge.

Am avut ocazia să văd Castelul Oxford, să văd capetele de oameni și animale create din piatră și prinse de tot felul de clădiri din oraș, m-am plimbat cu Traian prin curțile colegiilor. Am avut intrare libera datorită lui. Oxford are un aer deosebit. Ai putea zice că numai fiind acolo îți vine ideea să iei o carte în brațe să studiezi 😀

Am fost pe fugă în câteva locuri pentru că aveam de făcut și ceva filmări. Într-un final am ajuns și la Departamentul de Știința Calculatoarelor unde colegii lui Traian înca lucrau duminica după-masa pe la ora 16. Atunci când ești cercetător nu prea ai timp de nimic altceva. Traian lucrează în cercetare de mai bine de 15 ani așa că ar avea câte ceva de povestit despre domeniul acesta.

Am apucat să văd una dintre cele mai recente lucrări ale lui și echipei lui în care discuta despre modul în care se poate folosi o rețea de detectoare magnetice în mine pentru a descoperi unde este fiecare miner chiar și la 1000 de metri adâncime. Magnetismul este folosit des pentru a vedea ce este în subteran și chiar la detectarea minerilor, dar inovația dispozitivului creat de Traian și echipa lui constă în faptul că nu trebuie să știi poziția exactă a fiecărui transmițător care se pune pe pereții galeriilor subterane.

Am văzut inclusiv transmițătorul experimental, trei bobine puse perpendicular între ele care generează un câmp magnetic detectabil prin rocă. Mai este drum până la aplicatii industriale, dar munca de bază a fost deja făcută de el și echipa lui.

Traian este cercetător post-doctoral de mai bine de 3 ani în Oxford și cunoaște orașul ca în palmă. Sper să mai ajung acolo în lunile ce urmează. Ceva poze:

Oxford, deși oraș mic, are prețurile exact ca în Londra. Mâncarea costă la fel, chiriile la fel. Dacă vrei să înveți pe aici, fie trebuie să obții ceva sponsorizări, fie să lucrezi ani buni ca să ai bani de dat la chirie si cursuri. Orașul este mult mai liniștit în comparație cu Londra și poate fi chiar un loc în care să te retragi din când în când. Poți merge pe Castle Mound chiar lângă Castelul Oxford și poți admira castelul de pe vârful dealului sau poți merge pe râul din oraș ori prin multele curți din interiorul colegiilor. Nu te plictisești.

Și, dacă te apucă foamea, atunci poți încerca ceva mâncare tailandeză iute ca iadul sau o șaorma, că au cu de toate 😀

Oxford merită vizitat și revizitat. Am făcut filmările ce vor apare săptămânile astea pe Tehnocultura și apoi m-am aruncat în X90 să revin către casă, în Londra. Sper să reușesc să vizitez cât mai mulți profesori universitari și cercetători români de prin locurile astea.