Categorii
Personal

În apărarea rutinei și a banalului

Din motive explicabile probabil doar de genetică, eu mă dezvolt cel mai bine când am o rutină foarte bine stabilită: un anumit moment în care servesc cafeaua de dimineață, un timp de făcut munca, un altul de jucat jocuri, un altul în care ies la plimbare cu partenera. Este mai structurat, mai previzibil într-o lume unde imprevizibilul este parte din realitate.

Și totuși eu sunt fan rutină. Ba mai mult, sunt unul dintre oamenii care apreciază din ce în ce mai mult lucrurile plictisitoare: cititul de cărți, lucratul la un proiect banal, plictisitor chiar, dar care este extrem de important și tot așa.

În web development am văzut că valoarea cea mai mare este aducă de cei care lucrează în backend, pe partea de server. Noi, pe frontend, numim munca respectivă muncă de instalator de țevi, dar munca aia aparent plictisitoare, cea de crearea a bazelor de date, de a stabili infrastructura potrivită pentru a ține un website in picioare, munca aia are valoare foarte mare, poate chiar mult mai mare decât ce fac eu pe frontend.

Ce vreau să zic este că nu trebuie să bagatelizezi rutina, banalul, plictisitorul sau lentul. Sunt șanse mari ca de acolo să vină valoarea cea mai mare. În investiții financiare cei care ies câștigători nu sunt cei care fac multe tranzacții, care se agită ca nebunii și fug după turmă, ci aceia care fac mișcări rare, lente, bine gândite și la timpi îndepărtați.

Îmi place rutina, sunt un plictisitor și așa este bine.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.