Dreptul tău nu mai contează atunci când nu îți mai respecți obligațiile. O vorbă zice că dreptul tău/libertatea ta se termină acolo unde începe dreptul altuia/libertatea altuia. Am făcut asocierea asta în mod intenționat.
Florin este medic și a obligat un om blonav de TBC să se interneze. Cu toate că legislația i-ar da dreptul individului bolnav să refuze internarea, Florin a reușit să îl sperie și să îl interneze. Acum el întreabă: „Am procedat corect?”
DA!
Fără doar și poate un om are dreptul să circule liber și să facă ce vrea, în limitele legii, dar când se pune pe sine și pe ceilalți în pericol, atunci drepturile lui trebuie înlocuite cu obligațiile lui. Obligația de a avea grijă de corpul tău și să nu îi infectezi pe cei din jur este mai importantă decât dreptul tău de a merge liber prin oraș.
Când ești un pericol și singura opțiune este să fii închis, atunci nu ai de ales. Tocmai de aceea s-au inventat sanatoriile pentru nebuni și închisorile pentru infractori.
La un moment dat un medic de familie știa că ar trebui folosite ceva vaccinuri într-o situație dată. Deși vaccinurile sunt singura metodă prin care se poate oferi protecție medicul a fost ezitant în a sublinia faptul ăsta și zicea: „poate vreți să mai vorbiți”.
Ce mai e de vorbit? Tu ești doctorul, tu stabilești tratamentul. Dacă chiar nu am încredere, cer și părerea altui medic, dar până una-alta tu ești omul calificat să îmi zici: „Asta trebuie să faci. Punct!”.
Indiferent de câte mame sclerozate ai da în cabinet, fă ca Florin: tu ești cel cu studiile, tu știi ce e mai bine pentru plodul femeii isterice din fața ta care refuză vaccinarea. Nu vrea, o obligi.
Nu lăsa ca cineva care a făcut studiile pe net pe site-uri de conspirații să comenteze aiurea că „are drepturi”. Nici nu încape în îndoială că am să vaccinez copiii când voi avea. Cunosc ce face vaccinarea, înțeleg rolul doctorului și îl las să își facă treaba.
Cred că în ziua de azi cei care chiar știu cu ce mama dracului se mănâncă un rahat trebuie să NU mai fie împăciuitori, ci să calce hotărât și să își impună punctul de vedere. Faptul că un om care chiar știe ce zice este împăciuitor și deschis la dialog, chiar când nu e nevoie, este văzut ca un semn de slăbiciune.
Singurul dialog care trebuie să îl aibă doctorul cu pacienții trebuie să fie ăsta: „Iată ce sunt vaccinurile, de ce trebuie să îți vaccinezi copiii și de ce îi voi vaccina chiar dacă tu faci istericale”. Hotărâre, un spirit decis și o atitudine demnă sunt condiții obligatorii.
Când „drepturile” tale afectează lumea din jur, atunci este de bun simț să ți se bage un pumn în gură și să fii trimis: la spital, la sanatoriu, la închisoare. Clanța mare nu e de ajutor aici!
5 răspunsuri la “Când dreptul tău nu mai contează”
E mai simplu de atat. E protejarea dreptului la viata.
Da, si se pare ca unii ignora faptul ca pot fi un pericol pentru altii. Inchis pana isi revine 😛
In primul caz (cel cu TBC)ai perfecta dreptate, dar in cazul vaccinului nu mai sunt de acord cu tine pentru ca nimeni nu poate fi sigur ca eu o sa ma inbolnavesc fara acel vaccin asa ca imi cam incalci libertatea mea de a alege.
Eu, ca medic, imi rezerv tot dreptul sa iti dau injectia cu forta atat timp cat stiuc a iti face bine si ii protejeaza si pe altii. singurele situatii in care oamenii s-au imbolnavit a fost de la vaccinul antigripal pentru ca tulpina de virus din vaccin nu era exact aceeasi cu cea cu care se confruntau oamenii in acel moment.
In rest, nu ai ce zice ca nu vrei vaccin. Sanatatea, mai ales daca ajungi sa fii contagios, nu e o chestie de alegere. Vei fi vaccinat, cu sau fara voia ta.
[…] În aprilie 2014 scriam despre manevra Heimlich prin care îți poți salva prietenii și despre români ca ființe haine, mai ales când nu își dau seama că dreptul altora primează. […]