Categorii
Arhiva Optimism

Ce titlu să pun poeziei?

Articolul de față este o încercare de a crea o poezie ca participant la un concurs de profil. Orice asemănare cu alte poezii este pur întâmplătoare.

Din când în când parcă mai vrem să scăpăm din lumea super-tehnologică din jurul nostru și să ne afundăm în lecturi care ne aduc aminte că suntem mai mult decât fani ai tehnologiei și divertismentului, în stilul său tumultos din zilele noastre.

poezieArticolul de față este o încercare de a crea o poezie ca participant la un concurs de profil. Orice asemănare cu alte poezii este pur întâmplătoare.

Din când în când parcă mai vrem să scăpăm din lumea super-tehnologică din jurul nostru și să ne afundăm în lecturi care ne aduc aminte că suntem mai mult decât fani ai tehnologiei și divertismentului, în stilul său tumultos din zilele noastre.

Dacă îți place cum am scris poezia te invit să mă votezi. Mai multe detalii găsești la finalul textului. Lectură însprâncenată. Scrie-mi la comentarii ce titlu să pun poeziei.

***

Singuri printre toți și mereu pe fugă
Nu ne bucurăm de-a noastră trudă
Nu stim ce-i iertarea, vorba bună,
Griji și supărări mereu se-adună.

Neputința, cu toții o strigăm
Nefericiți prin lume colindăm,
Privim și nu putem defel vedea,
Speranța, când suntem lângă ea.

Vrem să primim, dar am uitat să dăm,
Vrem să iubim, însă tot goi stăm,
Știm să vorbim, dar puțin a face,
Știm să cârtim și mult rău întoarcem.

Oare cât am să mai scriu de rele
Și voi mai plânge de durere?
Ăsta nu-i Românul ce-l cunosc,
Și nici viața ce-o trăiesc!

Românul culcă munții, bate mări
Zboară sus, se pierde-n zări,
Luptă mult, istorie face,
Face mult, voință are.

Dar, de ce-i Românu-n genunchi
Și aplecat ca de-un junghi?
Pentru că privirea-i plecată
Nu vede Calea luminată.

***

Acest articol participă la concursulLeacuri băbeşti pentru urticarie mentală!(link spre pagina concursului), organizat de Pioneza Dintre Fese (link spre blogul pionezadintrefese.ro)

. Dacă ți-a plăcut poezia, nu uita să intri pe pagina concursului și să mă votezi!

Sursa foto.


18 răspunsuri la “Ce titlu să pun poeziei?”

Frunză verde, pai în gură/ Mă învârt prin bătătură/Fac ce fac și mă socot/Și-apoi mă așez la loc/Culc un munte, bat o mare/Zbor și iar mă pierd în zare/Brav român și cu mustață/Dă-o-n mama ei de viață! „Calea luminată” era o cârciumă în sat la bunicii mei :)..dau un 8, c-ai zis de neam.

:))) Multumesc. Calea luminata este orice vrei sa fie atata cat te face sa continui 😀

Moama cat mi-am stors creierii aici si tot nu imi vine nimic stralucit in minte. Stau de minute bune deja si eu propun (aici inca vreo 10 am stat) : Efemeritatea romanului.

Chiar ma credeam mai destept dar citindu-ti poezie am ajuns la concluzia ca in mare parte tot ce facem e trecator, efemer. Avem capacitatea de a ne schimba starea de spirit la fel de repede cum dispar/apar norii pe cer deci , din punctul meu de vedere actiunile romanilor sunt efemere 😀

In aceeasi dilema sunt si eu. Pur si simplu nu stiu ce nume sa ii dau. Poezia transmite o realitate, nu mai vrea apoi sa se planga si apoi spune ca romanul poate face multe si totusi nu o face. Mai ramane sa ridice capul. Ridica privirea romane. Treaba sta asa: capul plecat sabia u-l taie, dar nici lumina nu vede. Dupa proverbul asta am facut poezia. Notat, deci avem ca titluri: Romanul si Efemeritatea romanului.

ma doare inima cand vad
ca ceilalti copii sunt fericiti
ca langa ei pe a lor tatici
eu nu pot avea acea fericire
ca tata este plecat in tarti staine
dar cand imi este dor de el
imi i-au fotografiile cu el
si le fac un locas sub perna mea stufoasa
dar in fotografi nu e tata in prsoana
dar el poate fi plecat in ori ce tara
eu dorm cu el in fiecare seara
(1998 pintea simona maria)

dak va placut poezia mea lasati un comentariu cat mai placut

E adevarat. Tristetea asta si poezia pot fi caracteristice dramelor ce ies din faptul ca parintii au fost nevoiti sa plece dincolo. Decizii, decizii: sa ramana in tara, fara sa aiba banii necesari sau sa pelce din tara cu riscul de a avea copii scapati de sub conrtol? Multe faimilii au trecut prin asta. 5 stele de la mine. Multumesc de vizita.

Esti desigur un optimist.Nu-i rau! Ai incercat sa treci decupaje de text,din pornirile tale ca bun roman,in versuri.Din lipsa de curaj poate,ai incercat doar cu copy/paste. Eu sunt un individ sincer,nu am favoriti,de aceea am sa-ti spun.Da impresia de stangacie.Pentru ca ai vrut rima si rima n-o stapanesti.Zic,poate ma-nsel,daca scoteai versul alb mai in fata si vederea de ansamblu era mai buna! Iti multumesc pentru participarea la sectiune si ai de la mine 2STELE.

Cand eram mai mic ma ocupam cu lucruri gen poezia si mici povestioare. S-a dus vremea aia. Cand traiesti poezie si romane, atunci esti in stare sa le si faci. Eu traiesc alte lucruri si se pare ca nu sunt tocmai potrivit pentru partea literara. Sunt genul tehnic, cel care umbla cu statistici, optimist, dar fara vederi idilice asupra vietii. Poezia nu ma mai reprezinta de ani buni. Si ai dreptate, de dragul rimei am cam masacrat textul. Ce-i drept, se pare ca eu calc tot pe langa in cadrul concursului. Oricum, particip cu mare drag si multumesc pentru cele 2 stele.

Un titlu mai sugestiv,pentru poezia ta cred ca ar fi ,”Fara speranta”.
Votez poezia ta pentru ca stiu ca esti un tip inteligent, si ca, daca ai insista
in acest sens urmatoarea ar fi mai buna.

SARACUTUL SORICEL

Intr-o zi un soricel
Necajit si vai de el
Iese dintr-o gaurica
Sa caute mancarica !

Motanu Tom cel inganfat
Fiind nervos si suparat
Deodata l-anhatat
Si pe loc l-a intrebat:

Ce-i cu tine soricel?
Intreba el intristat
Ce sa fac domnu’ motan
Tre sa fac si eu un ban.

Am o casa mititica
O nevasta cu burtica
Tre sa fur si eu ceva
Ca s-o intretin cumva.

Dar dumneata ce-ai patit?
Ca te vad cam necajit,
N-am nimic mai soricel
Am necazuri multe,multe…..

Stapana vrea sa se mute
Si am tras eu cu urechea,
Cand vorbea la telefon
Ca cica tre sa ma insor

Dar eu vreau o fata mare,
mare si atragatoare.
Alba si isteata tare
Frumoasa si iubitoare

Stii ceva mai domn’motan
Nustiu ce o sa gasesti,
dar te rog sa te feresti.
Ca de faci greseala mea ,
uite cat vei regreta.

10.07.2011
DUCA ADRIAN&GHIOANCA MEDINA ALEXANDRA.

Tare de tot :))) E prima oara cand vad ceva in genul Ton si Jerry in stil poezie. Chiar frumos 😀