Cine își mai aduce aminte cum era prin 2003 în Brașov? Cât era de ușor să găsești ce vrei la cumpărături sau joburi? În afară de ceva locuri de muncă la pază ori construcții nu prea aveai șanse de loc de muncă ok. Cine se putea gândi că, în ceva ani, vei putea pleca cu buletinul în Europa și apoi vei trimite o tonă de bani înapoi la familie? Nu mulți știau asta, dar uite că UE a făcut asta posibil.
Alex Mihăileanu spune, în articolul despre ipocrizia „suveranității”, că nu este treaba UE să ne facă pe noi mai bogați, ci doar ne oferă un cadru în care să ne dezvoltăm. Vorba aia, nu trebuie ca cineva să îți înmoaie mâncarea, ci este suficient să ți se deschidă o ușă. Asta a făcut UE: a deschis o ușă către lumea civilizată.
Ai mai fi văzut așa de mulți români în Londra altfel? Nu cred. Asta este un lucru pe care îl uită mulți români și este trist pentru că, fără UE, România devine un alt satelit închinat influenței rusești numai bun de ținut în foame și printre blocuri comuniste care se destramă de la o zi la alta.
Am zis-o și o mai zic cât de des pot: UE a scos România din mocirlă. Legile multe și birocrația mare de care se plâng românii? Este doar o plăngăreață de om leneș și prost. Tot ce ai de făcut să devii o țară prosperă este deja setat în regulile UE. Nu îți mai rămâne decât să treci pragul ușii, să muncești și să contribui, mai departe, la solidificarea Uniunii.
„Da, dar francezii și germanii ne văd ca o țară de rangul doi!” Da, și?! Nu este adevărat sau credeai că, odată intrat în Uniune, nu trebuie să muncești pentru a deveni o țară de prim rang?! Sau nu cumva credeai că se prosternă francezii și germanii înaintea ta și îți dau bani fără să faci nimic? Nu zău, ipocrizia românilor și indignarea asta idioată nu cunoaște margini. Asta și Universul și prostia românească.
Tot ce avem de făcut acum este să vedem ce au făcut bine vesticii, să muncim, să aplicăm în România și apoi vom putea pretinde să fim lei, nu câini mici și râioși. Dacă nu îți place să fii considerat țară de rang secundar, atunci nu te mai comporta ca o așa țară. Muncește, nu mai submina munca ta și pe cei din jur, fii cinstit, ajută pe unde poți, fă voluntariat, dorește binele aproapelui. Vei vedea că vei deveni un om mai bun, o țară de prim rang.
De ce sunt, încă, dobânzile așa de mari la noi? Ia ghici. Nu este pentru că vesticul a venit să subjuge românul. Nu. Românul se subjugă singur, el cheamă stăpâni care să îl bată, pentru că românul are mentalitate de sclav. Ce înseamnă asta? Nu face ce trebuie, aruncă vina pe altul, responsabilitatea este, mereu, a altuia. Lipsa stabilității este unul dintre motivele pentru care avem dobânzi așa de mari.
Din fericire pentru noi suntem foarte aproape geografic de Vest și asta ne ajută mai mult decât credem. Faptul că am devenit parte a Uniunii ar trebui să ne spună multe, printre ele faptul că avem potențial. Sunt o mulțime de oameni buni, harnici, cinstiți în România. Nu toți au plecat. Tocmai de aia fac podcastul „Român în Londra” și „Tehnocultura SciCast” în limba română. Ăsta este voluntariatul meu pentru români. Plus blogurile mele tot în română. Blogul de față are peste 2000 de articole și multe dintre ele au informații utile.
Locul României este în Uniune și rolul României este să facă Uniunea mai puternică. Nu poți face Uniunea mai puternică dacă tu nu devii o țară cinstită. Nu este treaba Uniunii să te pună pe primul rang, ci este treaba ta să muncești pentru asta. Pragul a fost trecut, dar mai trebuie muncă.
Viitorul României este în Uniune. Este UE perfectă? Nicidecum. Ne place faptul că francezii și germanii fac regula? Nu. Dar dacă tu îți câștigi locul la masă prin muncă și cinste, atunci poți lua la rost țări ca Germania și Franța. Deocamdată trebuie să creștem și să facem ce ar trebui. Nu văd schimbări majore la noi în următoarele 2-3 decenii, dar poate în 50 de ani vom fi, și noi, ceva mai europeni.
Un răspuns la “România în UE”
[…] am scris despre România în UE și în podcast am vorbit despre poziția luată de Daniel Popescu în legătură cu situația […]