Și de ce nu scrii?

„Pentru ca este irelevant”, „pentru că se știe”, „pentru că nu vreau sa ofensez pe cineva”, „pentru că nu am timp”. Cam acestea au fost unele dintre răspunsurile la întrebarea „de ce nu scrii?” atunci când s-a făcut pomenire la informații care ar fi ajutat publicul larg.

De data aceasta mi-am luat în serios rolul de mediator și mi-am propus să sparg bisericuțele și să conduc discuțiile pe linia bloggingului și a rolului de blogger. A fost un început bun.

Luna viitoare Victor va fi mediatorul. Rolurile se vor schimba lună de lună.

Subiectul principal a fost chiar obiectul bloggingului: activitatea de scriitor online. Prin ceea ce știe și prin natura hobbyului un blogger poate ajuta multă lume scriind despre pasiunile sale sau despre ceea ce află.

Văd bloggerul ca fiind un vector ce poate ajuta comunitatea prin ceea ce știe. Un articol scris la momentul potrivit poate chiar salva vieti.

S-a făcut pomenire la mizeriile făcute de taximetriștii din Gara Brașov, la faptul că webdeveloperii nu iau aceiași bani ca programatorii desktop, la neregulile descoperite la unele firme de imobiliare și alte căteva situații. Dar nu am văzut lucrurile acestea scrise pe bloguri.

I-am întrebat: și de ce nu scrieți?!

Întrebarea mea pentru toți este aceeași: de ce nu scrii atunci când afli despre anumite lucruri bune sau rele?

Dat fiind că ai blog ești în poziția privilegiată de a fi auzit de mai mulți oameni. Ceea ce scrii poate schimba viața cuiva sau îl poate proteja de o anumită situație. Nici un blogger nu este prea mic și prea neînsemnat pentru a scrie un articol care poate ajuta o persoană.

Scuze precum „se știe” sau „nu am timp” nu ajută în acest caz. Am fost nițel critic, dar sper că am transmis mesajul potrivit: dacă vrei să fii relevant, atunci trebuie să scrii. Scrie des si, cu timpul, vei învăța să scrii și bine.

Un punct central al discuției a fost relevanța bloggerilor brasoveni pentru audiența din Brașov. Relevanța majorității bloggerilor brașoveni pentru Brașov este mică, tocmai de aceea am cerut ca cei de aici să scrie mai des despre Brașov sau să îi susțină pe alții care scriu despre orașul acesta.

Dincolo de pretenții materiale bloggerul trebuie să vadă hobby-ul acesta ca o misiune proprie prin care poate ajuta 1, 2 sau N oameni. Blogmeeturile încep să devină ceea ce ar trebui să fie în noua formă.

Fără ceva efort din partea fiecăruia grupul riscă să devină o colecție de curci aiurite care au blog pe unde ciripesc anemic doar când își aduc aminte.

De altfel, grupul Social Media Brașov este un grup fain de prieteni și mi-e tare drag, dar mai bloguim și noi ceva?

La blogmeet au fost Răzvan, Victor, Rivi, Dragoș și eu.