Steve Jobs nu a fost nici marketer, nici programator, nici om școlit în lumea finanțelor, dar a avut o viziune și asta s-a văzut în tot ce face. Alții făcuseră înaintea lui computere, sisteme de operare, ba chiar tablete, dar el a fost un om obsedat de design, de crearea unor produse de bun gust.
Nu vezi oameni care să se plângă de designul sau tehnologia din spatele iPhone X, de exemplu. Criticile sunt legate de lipsa jackului audio și de pretul mare. După ce urmărești documentarele despre Steve Jobs și când te uiți câtă muncă se pune în fiecare produs de genul îți dai seama că prețurile sunt justificate, sunt dedicate unui grup special de oameni, nu tuturora.
Pentru toți există telefoanele mobile, pentru ceilalți există iPhone.
Interviul cu Steve Jobs din filmul de mai jos a fost făcut în 1995, la 10 ani după ce Jobs fusese aruncat din Apple și la un an distanță de reintrarea în compania Apple. În 1995 Steve conducea o nouă firmă numită NeXT și se centra pe software. După un an Apple a cumpărat NeXT cu 400 de milioane de dolari iar la alte 6 luni Steve Jobs deja conducea Apple.
Documentarul este și pe Netflix. Tot pe Netflix mai este și celălalt documentar pe care l-am urmărit azi: Steve Jobs, The Billion Dollar Hippy. Ambele îți vorbesc câte ceva despre un om care a avut o viziune, nu era mânat numai de profit și de crearea unui nume pe plan internațional. Acum vezi firme încercând să copieze ceea ce face Apple.
După cele două documentare înțelegi de ce produsele Apple își merită prețul, de ce sunt oameni care se alătură brandului. Mai important, înțelegi că pentru a face lucruri cu impact trebuie să ai pasiune pentru ce faci, să ai o viziune aka o direcție în care vrei să meargă lucrurile, o direcție pentru care să lupți cu orice mijloace.
Sunt mulți oameni pe care îi întâlnești pe la muncă sau printre amici și ar vrea să fie milionari. Ăsta este tot visul lor, atât de departe îi duce capul. Tocmai de aceea ei vor fi mereu săraci cu duhul și financiar.
Steve Jobs avea o filosofie după care s-a ghidat tot timpul iar banii nu erau în centru, ci ideea lui despre o lume nouă în care Apple duce ideea de atașament față de produs în primă linie.
La muncă avem miniMacs și aici a fost prima dată când am lucrat pe MAC. Până în 2015 lucrasem numai pe Windows, dar după venirea în Londra am lucrat pe MAC și sunt obișnuit cu el. Nu înseamnă că voi cumpăra un Mac pentru acasă, dar pot înțelege de ce firmele au dat bani pe asemenea hardware.
Una dintre secvențele cele mai interesante din cele două documentare este aceea în care se vorbește despre Jobs și vizita lui la laboratoarele PARC ale firmei Xerox. Acolo i se prezentase un dispozitiv nou numit mouse și el a fost înnebunit de idee. A adoptat același dispozitiv pentru calculatoarele sale. A văzut din prima secundă utilitatea unui asemenea aparat deși nu mai văzuse așa ceva înainte.
Și a avut dreptate despre mouse. Dar a avut dreptate și despre internet când zicea în 1995, la numai 4 ani de la inventarea WWW, că multe părți ale afacerilor se vor muta pe online și că multe cumpărături care se făceau la acea vreme offline vor ajunge să se facă online. Apoi a ajuns înapoi la Apple, a creat iPod, unde „i” vine de la internet, a creat iTunes, o bibliotecă digitală online de muzică, a creat iPhone și iPAD, toate aparate care aveau internetul ca punct central.
În 2011 Steve Jobs a murit și criticii spun că Apple nu mai are același aer ca în trecut. iPhone văd că încă atrage fani, așa că Apple mai re o pâine de mâncat pentru un timp. Vom trăi și vom vedea.