Ok, nu scriu despre atacul din Berlin, cel din Zurich sau despre uciderea ambasadorului rus în Ankara. Nu am ce aduce în plus legat de știrile acelea, dar sunt utilizator de Facebook și Google.
Am folosit Google puțin mai mult decât alții, trecând pe la AdSense, AdWords, Analytics, Webmaster Tools, campanii SEO și alte asemenea.
Și, în principiu, ce am de zis se învârte în jurul ideii de post-adevăr, adică diseminarea de informații care ignoră total faptele, evenimentele reale, și apelează la emoții pentru a genera acțiuni, în genere negative.
După recentele evenimente, în care Facebook și Google au fost folosite ca instrumente pentru dezinformarea cu succes a votanților lui Trump, întrebarea dacă Facebook și Google își mai permit să spună faptul că sunt „doar” platforme nu mai are un răspuns evaziv. Adică, nu își permit să se ascundă după ideea de „platformă” ca să ignore faptul că sunt folosite pentru a transmite informații deliberat false.
Exemple:
– una este ca o camionetă să aibă o platformă publicitară cu care se plimbă prin oraș făcând reclamă la pâine și alta este să folosești platforma respectivă pentru a transmite mesaje naziste
– una este să ai spații publicitare pe autostradă în care să vinzi ciocolată și alta este să le folosești pentru a transmite mesaje criminale
– una este să ai un drum privat, dar folosit de public, în care să permiți infractorilor să jefuiască trecătorii
Cam asta este situația cu Facebook și Google. Se ascund după faptul că sunt platforme, dar am văzut unde duce asta. Dat fiind impactul asupra publicului și că, pentru mulți oameni, Facebook și Google sunt, efectiv, internetul, măsuri de protejare a utilizatorilor sunt necesare.
Și aici vorbesc de un policy intern care să protejeze utilizatorii. Datorită impactului major pe care îl au cele două site-uri, nu se pot scuza că naziștii transmit mesaje pentru că „au dreptul la liberă exprimare”. Una este libera exprimare, alta este minciuna și alta este incitarea la crimă.
Cât de curând Facebook și Google vor fi nevoite să implementeze fact-checking în algoritmii lor. Dacă te duci pe net și cauți informații despre Holocaust sau vaccinare, ai șanse mari să dai de site-uri de conspirații care mint cu nerușinare.
Unii oameni care sunt de bună credință, dar care nu au avut acces la informația corect istorică apriori căutării pe net vor descoperi că trăiesc într-o mare conspirație și că este de datoria lor să fie anti-vacciniști, antisemiți, anti-știință.
Luna de miere a internetului s-a dus pentru rețele sociale. Libertățile peste măsură au o limită iar responsabilitatea cade, în mod serios, pe umerii giganților ăstora ca să protejeze utilizatorii lor. Nu este cenzură, ci este o prevenție bine-venită care ne va salva de la multe dureri de cap în deceniile ce urmează.
Toată lumea are o părere, dar nu toată lumea are dreptate. Faptele trebuie să fie cele care dictează discuțiile iar părerile, opiniile trebuie să reflecte faptele.