E simplu să zici că vrei averi și mai știu eu ce și la fel de simplu este să zici că unul a cunoscut succesul peste noapte. Au fost ani grei înainte de noaptea aceea. La un moment dat vreau să se zică la fel și despre mine, însă mai este ceva de lucru.
Faptul că ai un boog și stii doi-trei oameni nu înseamnă mare lucru, dacă tu nu scrii ceva despre care merită vorbit sau dacă nu faci ceva despre care merită scris (șutită de pe Facebook). Mi-am luat ceva cărți și m-am implicat într-o serie de activități, care mă vor educa mai mult decât au fîăcut-o ultimii 10 ani.
Ca un semn de aducere aminte, am âținut să pblic aici niște slide-uri care sunt foarte improtante și cred că le vei aprecia și tu.
Vedem întreaga viață din prisma unui antreprenor?
Ne gestionăm timpul cum trebuie?
Știm să apreciem lucrurile frumoase? O vorbă zice: don’t count the days, let the days count (tot de pe Facebook).
Zic că fiecare dintre noi suntem în stare să mergem pe atât de departe pe cât ne autoeducăm.
9 răspunsuri la “Cum vedem noi lucrurile?”
Foarte bun articolul. Si mai ales fraza de final.
Scurt si la obiect 😀 Va trebui sa scriu mai des, dar articole mai scurte. Sunt cam aglomerat in perioada asta.
mi-a placut ultimul slide. Adevarul e ca multi dintre noi nu mai stiu sa se bucure de lucrurile marunte din viata : un rasarit de soare, mirosul unei folri..zambetul unui copil. Ne fosusam mult prea mult pe bani.
Unii se concentreaza chiar pe succes 😀 Iarasi nu e sanatos.
„la fel de simplu este să zici că unul a cunoscut succesul peste noapte”. Cred ca aici ne putem izbi de acea problema a vremurilor noastre. ” Da, are job bun acum. Dar doar pentru ca Xulescu l-a recomandat”. Poti obtine un job prin noroc, poti avea la un moment dat o sansa. Insa e de datoria ta sa scoti ceva bun din ea. Da, poate cineva a avut o sansa la un moment dat. Dar a muncit mult sa o fructifice apoi. Pana la acel succes fulminant, ne bucuram de lucrurile mici 🙂
Ce zicem la noi ca sunt pile, dincolo se numesc mai rafinat „recomandari”. dieferenta intre aici si acolo, e ca acolo nu ai curaj sa recomanzi pe cineva incapabil sa faca munca. In orice caz, daca omul cu ajutorul primit are un job fain si se tine, ba chiar ridica intreaga firma, merita toate laudele.
Interesante indemnurile, si daca te gandesti bine sunt adevarate. Insa multi dintre noi, mai ales la varstele astea deja ne formam un anumit stil de viata care include pe de o parte anumite obiceiuri sau stiluri ce se potrivesc cu cele din imaginile de mai sus, iar pe de alta parte ne vedem obligati, daca constientizam, sa schimbam ceva in structura noastra, sa nu uitam ca suntem si oameni, nu numai masini de muncit…Felicitari pentru articol!
Stii ce se zice despre munca, nu? Work harder, not more. Inca incerc sa inteleg vorba asta. Nu contitatea muncii conteaza 😀
Ai dreptate…. ci rezultatul si profunzimea actiunii de a munci 😉