Bloggeri, jurnaliști, Twitter. Nu există nici un VS acolo. Nu suntem în competiție unii cu alții pentru că avem oarece diferențe fundamentale. Știm că cele trei tabere au destule rele, dar internetul are un mecanism foarte fain de autocontrol și selecție. La un moment dat lucrurile se vor așeza.
Când am fost zilele acestea la Salvați Copii am fost întrebați dacă suntem presă online. Nu, bloggerii nu sunt presă online, deși asocierea asta e mai ușor de înțeles de către oamenii care nu au treabă prea mare cu clasificarea site-urilor pe internet.
Bloggerii sunt niște oameni care au un site propriu pe care scriu ce vor, când vor și cum vor. Părerea unora ajunge să conteze atât de mult încât influențează o parte din internet, dar tot bloggeri rămân. Jurnaliștii sunt oameni care îți relatează fapte și caută să răspundă la întrebările „ce?, unde? când?, cine?, cum? de ce?” și au rol de filtru care trebuie să facă ordine în mulțimea de informații ca să ne aducă la cunoștință lucrurile relevante.
Twitter a fost văzut ca un rival al jurnaliștilor iar acum este un tool folosit de toți. Blogurile sunt și ele folosite de jurnaliști pentru a-și expune părerile personale despre anumite subiecte.
Oameni buni, nu există nici un VS acolo. Twitter a dat ideii de citizen journalism un nou suflu iar blogurile ar putea fi clasificate în această categorie pentru că scriu versiunea proprie, subiectivă asupra unui subiect.
Eu văd toată treaba asta ca un mediu colaborativ: jurnalistul scrie că a avut loc un accident, bloggerul, care a fost și el de față, scrie că nu i-a plăcut comportamentul unuia dintre protagoniștii accidentului iar câțiva twitteristi pun repede poze cu ce se întâmplă, plus un tweet scurt. Eventual un hashtag.
E drept că Adevărul minte și fură, GSP scrie titluri jenante, Realitatea are articole scrise de copii de grădiniță și ProTv are jumătate din știri pe subiecte irelevante. Tot la fel de drept este că unii bloggeri scriu articole la comandă pentru 3 euro. În continuu. Sau că aceiași bloggeri scriu baliverne și apoi plâng că nu sunt chemați la evenimente. Dar…
Tărim într-o perioadă în care internetul are menirea de a ne învăța și ar trebui să fie văzute ca activități complementare, cele de blogging și jurnalism. Filmul de mai jos tocmai despre colaborarea în lumea internetului vorbește.
Nu e VS, e +. Get over it. Blogurile vor mai exista ceva timp iar jurnalismul nu va fi eradicat. Rămâne să se găsească un mod de împăcare, așa cum au făcut jurnaliștii de dincolo cu Twitter. Problemă rezolvată.
2 răspunsuri la “Bloggeri, jurnaliști, Twitter”
„Internetul este primul lucru construit de umanitate pe care aceasta nu-l intelege pe deplin” zicea un nene de la Google…
Multe lucruri nu le intelegem, dar trebuie sa le acceptam existenta si sa ne adaptam.
In cazul de mai sus, cu bloggeri si Twitter si jurnalisti care sunt pe internet, trebuie inteles faptul ca exista un ecosistem si ca se aplica ceva reguli generale. Nu trebuie sa intelegi totul, trebuie doar sa iti vezi de patratica ta 😀