Renata Salecl, teoretician juridic și social din Slovenia, a povestit în cadrul ultimului eveniment al RSA (Royal Society for the Encouragement of Arts, Manufactures and Commerce) despre paradoxul alegerilor. Mai precis, este vorba de faptul că omul, inundat de mulțimea de alegeri care îi sunt oferite, nu reușește să ducă la bun sfârșit acea schimbare socială pe care și-o dorește.
De ce sunt eu, blogger pasionat de tehnologie, interesat de ceea ce zice tanti psiholog în filmul de mai jos? Ei bine, eu cred că noi suntem suma alegerilor noastre. Cu bune și rele, noi ajungem la un moment dat în viață în care tragem linie și vedem rezultatul. În blogging, ca și în orice domeniu, sunt situații și situații și nu este mereu ușor să alegi.
Mă interesează să știu cum gândesc oamenii, să aflu cum gândesc eu și cum pot să îmi schimb mentalitatea. Dacă e să știu un lucru acela este că libertatea este alegerea dependențelor.
Când este vorba de selectarea temelor/subiectelor ce apar pe blog sunt confruntat zilnic cu o mulțime de alegeri. Uneori ajung de mă blochez (așa cum zice și în discursul de mai jos) și să nu știu ce să fac mai departe, mai ales că sunt peste 300 de știri care îmi apar zilnic în Reader și în mail.
Renata Salecl spune că: noi alegem ce aleg și alții, căutăm să facem alegerea ideală și că alegerea implică mereu pierderea a ceva. Ea ne pune în fața faptului că suntem paralizați de neliniștea și dezamăgirea oferite de alegerile nelimitate.
Problema care se pune este dacă avem la dispoziție cu adevărat puterea de a alege. Și dacă da, atunci cum putem face alegerea corectă și, mai ales, ce implică ea?
Suntem suma alegerilor noastre, avem liberatea de a alege iar libertatea vine de mână cu responsabilitatea.
Studiul prezentat mai jos este interesant pentru că ne pune față în față cu modul nostru de a fi. Vorbește despre alegeri, despre ideologii (comparație între comunism și capitalism), despre consumerism (care a făcut ravagii în ultimii ani în România). Răspunde și la întrebarea: de ce sunt atât de puține schimbări sociale în ziua de azi.
Ideea conform căreia suntem arhitecții propriilor vieți ne face să ne auto-criticăm, în loc să ne organizăm pentru a face o critică a societiții în care trăim. (Wow, ca și idee, eu mă critic foarte mult pentru o mulțime de lucruri!)
Așa că urmărește și tu filmul și bucură-te de faptul că internetul îți aduce la picioare unele dintre cele mai frumoase lucruri (informație și comunicare). Via [Open Culture].
9 răspunsuri la “Libertatea de a alege – un paradox”
Foarte interesant punct de vedere, cu toate că nu sunt de-acord cu el, cel puțin nu în totalitate. Motivul e simplu … nu mă regăsesc în afirmațiile făcute. Cum ar fi, de exemplu, alegerea unui lucru, în detrimentul pierderii altuia. Poftim ? Mi se pare exagerată treaba asta. Adică dacă eu îmi manifest voința și dorința de a ALEGE acel CEVA SPECIFIC, să mă preocup în același timp și de lucrurile pe care NU le-am ales ? Nu, categoric nu, mă concentrez pe decizia făcută. Nici un regret. Apoi, când intru într-un supermarket, nu mă îngrozesc de câte alegeri trebuie să fac. Dacă ești un om rațional și știi exact de ce ai nevoie, aia îți cumperi. Faptul că ai atâtea ”opțiuni”, zic eu, creează diversitatea gustului și a experimentului… Azi încerc brânză feta. Data viitoare nu mai cumpăr, dacă nu îmi place. Delimitează, de altfel, și viitoarele alegeri …
Cel mai mult m-a deranjat, însă, aspectul cu ”comentariile celorlalți, cum mă percep ceilalți”. Să fim serioși. Dacă asta e o problemă … nu știu ce să zic de copiii din Africa. De ce trebuie să ne pese de ce cred ceilalți cu privire la alegerile noastre ( vinul ) ? Eu mă simt bine cu alegerile pe care le fac, că doar sunt ale mele, și altcineva nu ar trebui să se amestece în treaba asta, simplu. E ca și când ne-ar trasforma pe noi oamenii în niște biete marionete care sunt mereu stresate în legătură cu părerea altora despre ce fac ei. Știi vorba aia ”get a life” ? Na … o fi populația lumii ăsteia idioată, dar nici chiar așa. 🙂
Uh, cred că-i prima dată când comentez atât de mult, hihi.
E bine cum ai exemplificat. Oricum stiu ca tu ai sa scrii romane asa ca nu ma mira 😛 Treaba este ca intreaga prezentare vorbeste de faptul ca lucrurile care ar trebui sa ne ajute, libertatea de a alege si auto-determinismul, stau in calea schimbarilor sociale pe care le dorim tocmai pentru ca ne muta centrul atentiei de la problema centrala (situatia actuala a societatii) la o problema fara substanta, adica autocritica si parerea celorlati.
Doar suma alegerilor noastre? Oare nu cumva intervin mereu și alegerile celorlalți?
De la părinții care aleg dacă ne naștem sau nu, ce educație ne dau, la poate cele ale unor necunoscuți care aleg într-o zi să urce sau nu beți la volan?
Alegerile noastre nu se bazează oare pe ceea ce ne învață alții? Deci pe alegerile lor făcute înainte? Pentru că nu ne dezvoltăm ca persoane din nimic; înainte de auto-educație e mereu educația, și baza persoanei noastre și a alegerilor noastre vine din cei care ne educă într-o formă sau alta. Avem libertatea de a alege, dar nu oare ceilalți ne oferă oportunitățile sau ni le închid?
Și tu, nu ai fi putut alege tehnica dacă nu o crea cineva înainte și dacă la un moment dat nu era cineva care să îți dea un imbold pentru ea.
Ți-e greu să alegi subiecte… dar le alegi pentru că alții au ales să le creeze și dezvolte.
Cred că nu trebuie uitată nicicând această interdependență în alegeri.
Că tot se făcea legătura cu libertatea… libertatea noastră începe unde se termină libertatea celorlalți se spune. Alegerile noastre nu începe unde se termină ale celorlalți… însă tot se păstrează ideea de co-dependență.
Cand zic ca suntem suma alegerilor noastre, ma refer la mentalitatea pe care o avem. Adica, indiferent de ceea ce se intampla afara, conteaza rezultatul din mintea noastra, cum gandim in urma a ceea ce se intampla. Alegerile noastre pot fi bune iar alegerile altora pot sa ne strice viata, dar conteaza atitudinea pe acre o avem fata de tot ce se petrece. alegem sa facem treaba desi toti din jur sunt lenesi. Alegem sa gandim in modul nostru pentru ca nu suntem ca ceilalti. Si tot asa.
Orice s-ar intampla, cine suntem noi ca si persoane, ca si caracter, este rezultatul alegerilor noastre, indiferent de evenimentele prin care trecem.
Dar mentalitatea noastră s-a format de la zero? Nu, am preluat-o de la alții, de la modelele din jur, am învățat de la alții să prelucrăm până la rezultate în mintea noastră… da, am adaptat ce am luat de la alții, dar am pornit de la alegerile lor.
Oare nu cumva nu suntem leneși pentru că alții au ales să nu fie leneși și să ne dea un exemplu? Sau tocmai faptul că toți din jur sunt leneși nu ne dă imbold?
Iar ca să nu uităm, începuturile personalității noastre sunt într-o perioadă când alții fac alegerile pentru noi. Un om, crescut în alt mediu, în altă familie, ar fi făcut cu totul alte alegeri. Acolo s-a creat mentalitatea, în mediul în care ești, cu alegerile altor oameni din ei, și se crează în continuare; nu poți afirma că dacă ai fi crescut într-o familie de extremiști religioși în Orient ai fi avut aceeași mentalitate ca acum. Poate chiar prin alegerile părinților și prietenilor tăi ai fi ajuns chiar să desconsideri total tehnologia, de exemplu.
Ceea ce vreau să spun nu e că, hai să ne lăsăm deoparte, alții aleg pentru noi.
Nu e vorba de asta, dar nici nu trebuie negată total puterea alegerilor celorlalți, care poate uneori avea o influență mare.
Și juridic, dar și social, nu trebuie negat acest aspect. E ca și cum ai spune, de exemplu juridic, că alegerea ta de a face o afacere cu X e de ajuns, nu trebuie și X să te aleagă pe tine, și legal e totul parafat. Ca să mă leg puțin de domnul teoretician. 😆
PS: oricum, astfel de articole sunt foarte interesante. 😀
Ma bucura ca iti plac articolele in genul 😀 Pe OpenCulture tot pun asemenea lucruri si selectez dintre ele.
Sunt de acord ca alegerile celolalti ne afecteaza, dar depinde de noi cum reactionam/actionam in cazurile astea. Uite cazuri de sinucidere de care tot auzim la teve: au patit lucruri rele, dar ei s-au aruncat in apa sau de pe bloc. Au decis. au suferit, altii le-au distrus viata si ei au decis acel ultim pas.
La final ce a contat? Suma alegerilor acelui om a dus la o moarte fara de folos. Altii aleg sa itif aca viata grea iar tu poti alege sa te lasi influentat de ei. Sau nu. De o anumita varsta nu mai sunt scuze. Nu neg existenta infleuntei alegerilor celorlalti, dar nu le-am pus in tagline pentru ca tu esti ala care , teoretic, iti aranjezi gandurile in cap. mintea ta e singurul loc in care nu trebuie sa le eprmiti oamenilor sa ia aleeri pentru tine.
Liberatea ta este limitata de numarul alegerilor posibile si de alegerile pe care le-ai facut in trecut, daca am plecat spre bucuresti sansele de a ajunge la moscova scad pe masura ce aleg la fiecare intersectie, si apoi tinand cont si de alti factori este imposibil aproape sa mai pot face alegeri care sa ma duc ala moscova
Dupa cum zici tu ar insemna ca nimni nu isi poate indeplini visul. Oamenii fac alegeri grele ca sa ajunga unde vor ei. Ca sa ajungi al Moscova este posibil sa trebuiasca sa nu mai opresti in intersectii 😀