Podcast „Un român în Londra”, episod 2: Foame în Londra

A mai trecut o săptămână în care am stat cu ochii pe știrile celor de la Evening Standard. M-am enervat pe ei că au știri în care nu prezintă contextul și că au pornit o campanie împotriva supermarketurilor în care prezintă lucrurile unilateral, apoi am vorbit despre sute de adolescenți care se bat ca chiorii în parcuri.

Ca idee, în episod vei afla despre campania ciudată a celor de la Evening Standard din care am aflat că undeva între 100 000 și 800 000 de londonezi își fac probleme legat de ceea ce vor pune pe masă. Aflăm că în a cincea putere a lumii săracii chiar există și că sunt săraci pentru că preferă banii de la stat, nu munca sau reprofilarea. Și sunt mulți care fac asta: „muieți-s pojmagii?”

Discut și despre faptul că mitul conform căruia imigranții fură joburile englezilor este doar un mit iar 4,5 milioane de muncitori din Londra sunt din afara UK. Cu cine îi înlocuiești dacă ar fi să îi deportezi?

Apoi am discutat despre invazia de camere date în chirie pe termen scurt pe AirBnb. Nu vrei să fii într-o casă sau apartament în care una dintre camere este listată pe AirBnb. Tu când mai ai liniștit în așa caz? Când cauți chirie în Londra verifică următoarele lucruri:
– află, de la site-ul guvernului UK, dacă cel din fața ta este, cu adevărat, proprietarul apartamentului folosind linkul acesta (costă 3 lire toată afacerea, dar merită)
– cere act de identitate la semnarea contractului (valide în UK sunt permisul de conducere și pașaportul)
– ai grijă să nu aibă camere listate pe AirBnb, altfel vei avea viață grea
– ai grijă ca ei să pună depozitul într-un istem de protecție a depozitului
– ai grijă ca ei să angajeze pe cineva să curețe zonele comune săptămânal
– unele camere nu au masă și scaun, ci doar pat și dulap, așa că evită-le
– vezi legătura de internet pentru că, în multe locuri, este groaznică (ca acum, când mă chinui de 3 ore să fac uploadez fișierul audio pe Pobean și nu merge)
– vezi dacă apartamentul respectiv a primit review-uri de la cei de la Like A Let

Am mai vorbit apoi despre batăile ca în povești ce le trag adolescenții prin parcurile londoneze. O data la câteva luni se strâng 100 – 200 de copii proști și se bat aiurea pe acolo.

În episodul 2 am vorbit și despre faptul că un om a fost omorât la 5 stații de locul în care stau eu, totul pornind de la o ceartă dintre el, un manager ceh, și un britanic din clasa săracă gata de făcut scandal.

Am mai discutat și despre salariile minime, pe oră, la care să te aștepți. Cel mai mic salariu este de 7,2 de lire pe oră, dacă ai peste 25 de ani. Asta dacă lucrezi cele mai de jos joburi. Cine oferă mai puțin este ilegal și trebuie evitat. Despre astea și multe altele în episodul de azi. Salariile minime în IT, ca front end dev, ar trebui să fie pe la 12 lire/oră net, deci vreo 15 brut. Mai puțin și firma nu este una care să te respecte ca dev, chiar dacă este primul tău rodeo pe aici.

Pentru sugestii, reclamații și alte asemenea folosește zona de comentarii cu curaj.