Vecini pârâcioși

Tot mai multe știri din media britanică prezintă o situație interesantă: vecini care îi pârăsc pe alți vecini pentru încălcarea regulilor izolării sociale. S-a ajuns până în punctul în care poliția a creat portaluri web în care vecinii să poată raporta situațiile de neregulă pentru că liniile telefonice erau ocupate mereu. Mai bine, s-au creat și grupuri de Facebook și WhatsApp cu vigilante, oameni care împărțeau dreptatea magazinelor care ridicau preturile la produse ori cu oameni care pârau cu nume și adresă vecinii presupuși neascultători.

Tessa Dunlop, britanică iubitoare de români, spunea că unii britanici se comportă ca în vremea comunismului la noi. Parțial are dreptate: pâra asta subiectivă este nocivă, moment numai bun să îl dai în gât pe vecinul tău pentru că nu îți place rasa lui, etnia ori ai avut ceva certuri cu el în urmă cu ceva timp.

Ce spune asta despre britanici? Ce spune asta despre oameni?

Oameni sunt ființe sociale și vor să facă parte din grup, să fie ăia „buni”, indiferent că acțiunile lor duc la genocid sau nu. Dacă ei sunt „buni” și „susțin societatea”, atunci vor urma indicațiile, vor pârâ pe cine pot, se vor conforma.

Tocmai conformismul ăsta duce la existența și perpetuarea unor sisteme dictatoriale prin lume, inclusiv derapaje majore gen Turcia sau Ungaria. Pentru că societatea se conformează la un anume „normal”.

Este OK să raportezi abuzuri, chestii ilegale, dar nu orice mișcare a vecinilor. Ce fac unii britanici în perioada asta raportându-și vecinii pe chestiuni subiective este semn că nici un popor nu este ferit urmările fricii, ale panicii. Inventează un dușman și societatea va fi gata să urmeze și cele mai tâmpite reguli pentru a lupta „împreună” împotriva acelui dușman.

Frica naște monștri. Dușmanii externi, reali sau nu, sunt mai ușor de scos în evidență și arătați cu degetul.

Ne este mai ușor să dăm vina pe „altcineva”, chiar dacă acel „altcineva” este o noțiune abstractă. Este bine când poți fii „bun”, ajuți „societatea” și te conformezi pârând vecinii. Repet, nu zic aici de cazuri vădit ilegale și periculoase.

Din fericire o mulțime de alți oameni, poliția și guvernul din UK nu au dus o campanie de pedepsire aspră a presupușilor „contravenienți” și au aplicat o politică a înțelegerii și comunicării, nu o politică a represiunii.

Dar asta ne spune câte ceva despre oameni: dă-le un motiv suficient de bun și vor susține măsuri represive, reguli care nu ar fi fost normale nici acum o săptămână-două.

Da, noi toți ne putem transforma în naziști, comuniști, fasciști dacă suntem împinși în direcția potrivită. Știind deficitul ăsta este bine să ne admitem greșelnicia și să facem ochii mari. Invulnerabilii pică primii.