Anul trecut am lucrat la o firmă care a fost nevoită să concedieze jumătate din personal, inclusiv subsemnatul. Mi-am găsit loc la o firmă faină spre final de an, dar în nici un moment nu le-am bătut obrazul pentru concediere.
Două chestiuni de pomenit sunt faptul că firma respectivă mi-a găsit un loc la altă companie iar eu i-am felicitat pentru că au ales produsul potrivit, chiar dacă a trebuit să decidă niste concedieri.
Firma a crescut într-un final și a fost apoi cumpărată.
Azi m-am întâlnit cu CTO-ul de la firma respectivă în metrou, total neașteptat, și omul era bucuros să mă vadă. Luna viitoare ne vom vedea la o masă cu restul oamenilor din echipa veche.
Omenia contează. Să lași loc de bună ziua contează. Este Londra mare, dar nu știi cu cine te vezi pe metrou și nici de unde apar ocazii pozitive pentru viața și cariera ta.