Dacă te uiți la articolul despre șoferii RAT si ba chiar la cel cu frumoasa care nu a fost salvată de clisme cu cafea, vei vedea că unii comentatori sunt gata să sară la beregată fără prea multe explicații.
În destule cazuri comentariul are o argumentare de genul: „mi se pare că nu ai dreptate, prin urmare.. ești prost” sau „ești prost, așa că nu ai dreptate”.
Nu iau foc la comentariile de genul. Știu că realitatea unora este puțin diferită, știu că oamenii nu citesc tot articolul, ci se leagă de o anumită expresie, de un cuvânt anume, mai știu că mulți intră pe articole cu bagajul de preconcepții deja desfășurat. Și apoi se desfășoară și ei.
După cum vezi în comentarii, chiar dacă am fost și eu râutăcios la unele, am adus argumente în favoarea celor spuse de mine. Deși nu iau foc când primesc asemenea comentarii, unele dintre ele ajung la coșul de gunoi dacă tot ce pot face este să zică „sugi p…”, „mu..” și altele.
Pornesc mereu de la ideea că s-ar putea ca eu să greșesc, ca eu să nu văd lucrurile cum trebuie și apoi mă uit în jur: la oameni, cum este situația dincolo, cum ar trebui anumite lucruri să se desfășoare. Apoi îmi dau seama că parcă am și eu dreptate puțin și apoi scriu comentariul sau articolul.
Desigur, ca și cititor este greu să stabilești valoarea de adevăr ale unor lucruri atunci când citești despre experiențe subiective, personale, pe care le-a trăit autorul. Ca și comentator ești îndreptățit să consideri articolul minciună, adevăr sau pe undeva pe la mijloc. Desigur, acest lucru nu te îndreptațește să argumentezi cu „ești prost, ești penibil, bla, bla”.
Știu că oamenii au filtre personale și văd lumea prin ele. De aceea nu iau foc când sunt ținta unor comentarii răutăcioase, dar le șterg pe cele care întrec măsura. After all, I’m God in my blog!
2 răspunsuri la “De ce nu iau foc când primesc comentarii răutăcioase [blogging]”
majoritatea oamenilor cred, manu, că dacă nu eşti de acord cu ei, eşti împotriva lor. şi că o părere contrară este un atac la persoană.aşa că reacţionează ca atare.
când vom îmvăţa să tratăm polemica drept ceea ce este ea şi dialogul ca un mod de a face schimb de păreri (şi de a evolua), când ne vom reaminti că putem fi divergenţi ca opinii, dar ne datorăm respect, atunci blogosfera va fi mult mai frumoasă.
şi am să-ţi dau un exemplu: în ceea ce priveşte concursul „superblog” eu am o altă părere despre el decât tine. cu toate acestea, părerea mea despre tine este exact aceeaşi pe care aş fi avut-o şi dacă am fi privit acest lucru la fel.
şi repet: ne datorăm respect chiar şi atunci când ne lăsăm părerile prin virtual.
Exact. Pot fi in dezacord cu tine, dar sa nu vreau sa iti dau palme. Oamenii, si nu sunt putini, nu sunt in stare sa faca diferentierea asta.
Stiu asta asa, ca nu iau foc la diferite comentarii. Cand vad ca se trolleaza atunci trimit oamenii la plimbare, asa cum e si normal.