Iluzia diversității, libertatea internetului și cardurile

Unul dintre lucrurile cele mai interesante ale vremurilor noastre este acela că ne simțim liberi, știm că suntem independenți și că avem libertatea de a alege. Nimic nu este mai frumos decât acest lucru, numai că este o mică precizare de făcut: este o iluzie foarte bine întreținută de cei interesați.

Dacă ne uităm nu mai departe de băuturile răcoritoare fără de care unii, și am văzut asta, nu pot să stea, atunci vedem foarte bine ce înseamnă cele zise mai sus. Mai precis, este vorba de faptul că piața băuturilor alcoolice este dominată (cel puțin în SUA) de doar trei firme mari, Coca-Cola, Pepsi și Dr. Pepper. Sub acoperișul fiecărui gigant al sucurilor se produc zeci de sortimente de sucuri.

De exemplu, Coca Cola produce : Fanta, Coca Cola, Sprite, Nestea, Speedo, Naseau și altele, fiecare cu alte sub-tipuri. Rețeta din acestea? Aceeași, cu unele elemente adăugate sau modificate. Infograficul de mai jos a fost realizat de Philip H. Howard de la Michigan State University și a fost numit pe drept cuvânt Iluzia diversității. Infograficul este foarte mare și garantat te va lăsa gură-cască. Via [Coolinfographics].

Ajungem acum la subiectul libertății internetului. În principiu, internetul a fost inventat în ideea că fiecare utilizator a acestuia, de oriunde ar fi, să aibă acces neîngrădit la websituri și servicii oferite prin internet. Realitatea este alta. Chiar dacă se spune că internetul este liber, există destul de multe țări în lume care impun cenzura.

Domeniile cenzurate includ: pornografia, websiturile sociale, websituri de streaming, bloguri și altele. În infograficul următor, realizat de către Yuxiyou.net poți vedea cine, de ce și cum face această limitare a accesului la vastitatea internetului. De obicei, țările cu regimuri dictatoriale sau islamice au probleme cu liberatea internetului.

Principalele motive pentru care există cenzura, fie ea și parțială, sunt: menținerea valorilor tradiționale (Sudan, Marea Britanie, Oman), menținerea stabilității politice (Libia, Iordania, Tadjikistan), menținerea securității naționale (SUA, Maroc, India) și combinații ale acestor trei motive. Noi avem un internet liber sau nu?

Ajungem într-un final la mult iubitele noastre carduri. O absolută necesitate a zilelor noastre, cardurile sunt o enigmă cât se poate de mare. În infograficul de mai jos poți vedea ce rost au acele cifre și cum poți vedea dacă este valid. La începuturi am fost și eu sceptic, dar validitatea se confirmă. Dacă nu ai încrederea să umbli cu carduri după tine, poate îți faci un cont de Paypal (eu am unul) și te apuci de cumpărături online. Vezi că există riscul să nu te poți opri. E simplu să dau clic-clic-empty_bank_account. 😀

Presurfer a găsit acest material pe care l-a dat mai departe. Cei de la Mint au avut bunăvoința de a ne traduce, nouă, ăstora neștiutori, ce înseamnă secvențele de cifre de pe carduri. Gata, cu cardurile la atac. Și, dacă îți vine ideea să îți treci numerele de pe card la secțiunea comentarii, poate pui și pinul pe acolo. Enjoy!